Ajutoarele sociale acordate de statul român persoanelor nevoiaşe sunt în ultima perioadă din ce în ce mai des în atenţia publică. Mass media, politicieni, şefi din administraţie, guvernanţi, toţi strigă la unison că sunt prea mulţi beneficiari şi că aceste ajutoare ar fi un fel de mită electorală mascată.
Dacă până anul trecut ajutorul social acordat pe baza legii 416 privind venitul minim garantat se acorda de către primării, acum acestea sunt în grija Agenției de Prestații Sociale.

Chiar dacă s-a făcut acest transfer de responsabilitate, chiar dacă numărul dosarelor este în scădere, „răul” nu este stârpit de la rădăcină. Mai precis, viitorii beneficiari sunt tot „la mâna” primarilor și a asistenților sociali care propun și trimit dosarul la AJPS.

Dacă la începutul anului în județul Ialomița erau înregistrate 3.195 de dosare, la sfârșitul lunii august acestea erau cu 630 mai puțin. Chiar și așa, prefectului județului i se pare tot mult, suspectând că încă sunt localități în care primarii pun ștampila prea ușor pentru ca o persoană să devină beneficiar al venitului minim garantat.

Pentru a le „băga frica-n oase”, prefectul județului, Mădălin Teculescu, a dat câteva exemple de localități unde s-au întocmit dosare penale pentru acordarea nelegală de bani pentru ajutoare sociale, exemple fiind Munteni Buzău, Ciochina sau Gura Ialomiței.

„Cred eu că este un semnal dat tuturor, și celor din administrația publică locală cât și beneficiarilor. Unii să nu acorde, alții să nu ceară dacă nu îndeplinesc condițiile legale. (…) Este clar că avem nevoie de o nouă lege a asistenței sociale. Asistență socială care să nu mai fie atât de disipată, așa cum este în momentul de față. Aici trebuie implicate și organisme care nu sunt ale guvernului, respectiv Direcția Generală de Asistență Socială și Protecția Copilului. Cazurile concrete care există în fiecare localitate și care au nevoie cu adevărat trebuie să beneficieze în continuare de ajutoare, iar cei falși trebuie să dispară din sistemul de asistență publică”, a declarat prefectul în cadrul unei conferințe de presă.

Foarte mulți primari se plâng că nu au bani să plătească asistenții personali ai persoanelor cu handicap

Probleme sunt și în ceea ce privește plata asistenților personali ai persoanelor cu handicap, mulți primari reclamând că nu au fonduri suficiente pentru această categorie de persoane.

„Nu este corect cum pun problema. Am fost primar atâția ani de zile și am fost curios să aflu cum stăm în județul Ialomița. De la început, autoritățile locale au primit pentru plata acestor drepturi 58% bani guvernamentali. Restul de 42% trebuia să-i asigure din fonduri proprii. Dar Direcția Finanțelor Publice a luat în calcul ca fiecare primărie să își plătească acești oameni angajați cu doar 20% din fonduri proprii, restul crezând că le va ajunge din banii guvernamentali”, sublinia prefectul.

Până în momentul de față, doar câteva primării și-au cheltuit bani din fonduri proprii pentru plata drepturilor asistenților personali ai persoanelor cu handicap, respectiv Armășești, Bordușani, Manasia, Sălcioara, Săveni, Sf. Gheorghe, Căzănești. Restul primăriilor au plătit din bugetul local sume nesemnificative și se plâng, fac memorii, să le dea guvernul bani.

„Ei știau că au posibilitatea de a-și întregi capitolul de cheltuieli cu acești bani din veniturile proprii. Nu pot spune că nu au știut, pentru că în legea bugetului se spune foarte clar că pentru acest capitol bugetul local poate suplimenta aceste cheltuieli. De la bun început s-a știut acest lucru. Dânșii nu și-au prevăzut, crezând că vor primi bani în continuare la o rectificare, iar acum sunt în situația ingrată de a nu plăti, unii dintre ei, drepturile acestor persoane care, vă spun, sunt chinuite. Nu și-au primit banii din lunile mai sau iunie…”, a mai spus prefectul.

„Unele primării au bani de bani”

În urma unei analize efectuate de Instituția Prefectului în colaborare cu Direcția de Finanțe, pe excedentul existent la primării, adică pe fondul de rulment sau în conturile primăriei, s-a constatat că bani există, numai voință le mai trebuie Primarii ar avea, așadar, posibilitatea să rectifice bugetul la acest capitol și să treacă o parte din bani pe cheltuieli de funcționare.

„Unele primării au bani de bani. Adică, discutăm de la 5 miliarde lei vechi în sus:

• Andrășești – 6,6 mld. lei,
• Axintele 8,4 mld,
•  Borănești – 7,7 mld,
•  Bordușani -14,9 mld (are bani, dar a și plătit),
•  Bucu – 6,6 mld,
•  Făcăeni – 19,7 mld,
• Grindu -5,1 mld,
•  Manasia – 11,7 mld,
•  Ograda – 14,5 mld,
•  Reviga – 6 mld,
•  Sinești – 21,3 mld,
•  Vlădeni – 5,2 mld,
•  Fetești – 10 mld,
•  Urziceni – 43 mld.,
•  Amara -10 mld,
•  Căzănești – 9 mld,
•  Fierbinți -9 mld.
• Țăndărei – 22 mld lei”, a arătat prefectul.

Așadar, situația nu este atât de neagră, numai că primarii au alte planuri, probabil, cu acești bani.