Finanțarea serviciilor medicale, a medicamentelor și a dispozitivelor medicale este, de câțiva ani, o problemă rezolvată pe bucăți. Pe lângă faptul că banii sunt din ce în ce mai puțini de la an la an, aceștia se dau și în tranșe. În plus, deși numărul bolnavilor internați a crescut simțitor, finanțarea se face pe numărul aprobat de paturi, iar pentru cei care depășesc limita impusă se mizează pe resursele proprii ale spitalelor, mai precis pe banii pacienților. Adică, spitalele trebuie musai să devină rentabile și să nu mai aștepte banii de la buget, care oricum vin greu și sunt din ce în ce mai puțini. Astfel de anomalii ale sistemului de sănătate românesc au transformat bolnavii în niște clienți care, evident, dacă îndrăznesc să se îmbolnăvească trebuie să și plătească pentru serviciile prestate mai mult sau mai puțin bine.

Reprezentanții Casei Județene de Asigurări de Sănătate Ialomița susțin că depun eforturi pentru obținerea fondurilor necesare finanțării până la finalul anului a asistenței medicale din Ialomița.
Dacă anul trecut a existat un buget de 135.000.000 lei, anul acesta s-au alocat CJAS 106.000.000 lei.
Așadar, pentru o finanțare la limită până la sfârșitul anului, ar mai fi nevoie de cel puțin 30 milioane lei.
Mihai Geantă, directorul economic al CJAS, a declarat, în cadrul unei conferințe de presă, că a solicitat aproximativ 9,8 milioane lei pentru finanțarea spitalelor până la sfârșitul anului. Acesta a admis că banii nu vor fi suficienți, empatizând, astfel, cu managerii spitalelor care de ani de zile se chinuie să țină totul pe linia de plutire.

„Din calculele CJAS, spitalul de la Slobozia ar avea finanțare acceptabilă până în luna noiembrie, iar la Urziceni și Fetești până în octombrie. Finanțarea nu este suficientă. Au dreptate managerii spitalelor, pentru că internările sunt mai multe, dar reglementările sunt făcute de minister, bazate pe numărul de paturi aprobat”, a declarat Geantă.

În ceea ce privește decontarea către farmacii a medicamentelor compensate și gratuite eliberate pe rețete, în septembrie CJAS va plăti pentru luna noiembrie a anului trecut.
La asistența medicală primară trebuie completat bugetul cu o finanțare de 2 milioane lei, situație oarecum asemănătoare existând și la asistența medicală specializată, iar la analize de laborator ar trebui completat bugetul cu aproximativ 380.000 de lei până la finalul anului.

Un alt domeniu care dă bătăi de cap reprezentanților CJAS este cel al dispozitivelor medicale.
Mihai Geantă susține că situația i-a cam depășit anul acesta, adresabilitatea depășind cu mult prognozele.
„Adresabilitatea este foarte mare din partea bolnavilor de cancer de colon, unde există 150 de cazuri, însă cea mai uimitoare creștere a fost din partea celor cu probleme respiratorii, cu boală pulmonară obstructivă cronică, și care au nevoie de oxigenoterapie. Dacă anul trecut au existat 4-5 cazuri, anul acesta numărul a crescut amețitor, numai într-o lună existând cel puțin 16 cazuri noi. Până în prezent sunt aproximativ 60 de cazuri. Sumele de care au aceștia nevoie sunt de aproape 30.000 lei lunar”, spunea Mihai Geantă.

Această creștere a adresabilității pentru dispozitive medicale necesare oxigenoterapiei a fost explicată oarecum prin faptul că dacă până acum un an-doi exista o coplată, mai precis din 500 de lei pe trei luni, pacientul plătea aproximativ 100 lei, în prezent aceasta a fost eliminată, astfel că, indiferent dacă persoana are o ușoară insuficiență respiratorie, vine și își ia acest dispozitiv, chiar dacă nu îl folosește regulat.
În ceea ce-i privește pe bolnavii cu hepatite, reprezentanții CJAS susțin că nu sunt probleme deosebite, reușindu-se introducerea în tratament a majorității solicitanților.
La hepatita de tip C, în prezent 44 de pacienți sunt introduși în tratament, iar la hepatita de tip B sunt 58 de pacienți, pe listele de așteptare rămânând aproximativ 10 – 15 pacienți care vor intra în trimestrul următor.