SAPS (schema de plată unică pe suprafaţă) constă în acordarea unei sume stabilite pe hectar, plătibilă o dată pe an, necondiţionată de obţinerea unei producţii.
Beneficiarii plăţilor directe în cadrul schemei de plată unică pe suprafaţă pot fi persoanele fizice sau juridice care exploatează terenul agricol pentru care solicită plata, în calitate de proprietari, arendaşi, concesionari, asociaţi administratori în cadrul asociaţiilor în participaţiune, locatari sau alte asemenea. Pentru a beneficia de acordarea de plăţi în cadrul schemei de plată unică pe suprafaţă, solicitanţii trebuie să fie înscrişi în Registrul fermierilor, administrat de APIA, să depună o cerere unică de plată pe suprafaţă în termen şi să îndeplinească mai multe condiții, una dintre ele fiind aceea ca el să exploateze un teren agricol cu o suprafaţă de cel puţin 1 ha, iar suprafaţa parcelei agricole să fie de cel puţin 0,3 ha. În cazul viilor, livezilor, culturilor de hamei, pepinierelor pomicole, pepinierelor viticole, arbuştilor fructiferi, suprafaţa minimă a parcelei trebuie să fie de cel puţin 0,1 ha.

Potrivit directorului executiv adjunct al APIA Ialomița, Valentin Dorobanțu, la ora actuală în județul Ialomița există 9.967 de fermieri care au depus cereri și care utilizează 332.600 de hectare. Dintre aceștia, 713 sunt fermieri mari care utilizează aproximativ 280.000 hectare. Cele mai multe cereri, peste 3.000, sunt din zona Urziceni. La această dată, exceptând 151 fermieri care au fost prinși în zona controlului prin teledetecție, toți sunt plătiți deja”.
Din acest an, cererile pot fi depuse și în sistem electronic, în acest proces fiind implicate și unele biblioteci din județ, prin intermediul programului Biblionet, centrul de informare și instruire fiind la Biblioteca județeană „Ștefan Bănulescu”. Există, însă, și centre pilot, cum ar fi la Colelia sau Mihail Kogălniceanu.
„Vom încerca să venim în sprijinul fermierilor în a identifica și declara cât mai curat aceste suprafețe, având în vedere că anul acesta vrem ca toate cererile de sprijin să fie transmise prin sistem electronic”, a adăugat directorul adjunct în cadrul unei conferințe de presă.
Pentru ca producătorii agricoli să poată fi informați cât mai bine, în scopul creșterii gradului de absorbție a fondurilor comunitare și naționale, în această perioadă are loc o campanie de informare a acestora, la Fierbinți, Ghe. Doja și M. Kogălniceanu, organizată de Instituția Prefectului Ialomița, în colaborare cu Agenția de Plăți și Intervenție pentru Agricultură – Centrul Județean Ialomița și Oficiul Județean de Plăți pentru Dezvoltare Rurală și Pescuit
Subiectele de discuție au vizat campania SAPS 2012: depunerea cererilor de plată unică pe suprafață (1 martie – 15 mai 2012), plățile naționale directe complementare (PNDC), plățile compensatorii pentru măsurile de dezvoltare rurală, condițiile de eligibilitate și calendarul sesiunilor de depunere de proiecte cu finanțare europeană pe măsurile 112, 121, 141, 221, 313, 122, LEADER pentru perioada martie – iunie 2012.

Fluturași și gâște cu gât roșu

O noutate a acestui an pe măsurile de agromediu se referă la două pachete financiare, respectiv Pachetul 6 – Pajişti importante pentru fluturi – cu o subvenție de 240 euro pe hectar şi Pachetul 7 – Terenuri arabile importante ca zone de hrănire pentru gâsca cu gât roşu, subvenționat cu 171 de euro pe hectar/an.
Aici sunt eligibili doar fermierii din anumite areale ale ţării unde pot fi protejate speciile menţionate. Cele două noi pachete fac parte din plăţile compensatorii pentru măsurile de dezvoltare rurală, derulate de APIA.
„La gâsca cu gât roșu avem o sumă de localități eligibile la plată. Este un pachet pe axa 2 care încearcă o stimulare a fermierilor care nu mai folosesc fertilizant și îngrășăminte chimice pe aceste suprafețe sau dacă folosesc o fac la minim, suma fiind de 171 euro pe hectar. Localitățile eligibile sunt: Andrășești, Bordușani, Ograda, Ciochina, Făcăeni, Fetești, Gheorghe Doja, Giurgeni, Grivița, Miloșești, Reviga,. Scânteia, Stelnica, Țăndărei, Traian și Valea Ciorii”, a precizat Valentin Dorobanțu.
Cum astfel de măsuri pot fi considerate glumițe, în condițiile în care agricultura din România are mari probleme, reprezentanții APIA vin cu precizări, una dintre acestea fiind aceea că se încearcă direcționarea agriculturii spre zona ecologică.
Așadar, cetățenii pot primi aceste subvenții numai după respectarea anumitor condiții. Mai precis, timp de minim doi ani din maxim cinci, pe o anumită suprafață se va cultiva porumb fără a se folosi fertilizant sau îngrășăminte chimice. În anii în care se cultivă porumb, 5% din suprafața pe care fermierul și-o stabilește prin contract va rămâne nerecoltată. În anii în care nu se cultivă porumb, fermierul se va angaja ca pe un hectar să asigure 100 de kg de porumb într-un loc bine stabilit pentru hrana gâștei cu gât roșu.
În ceea ce privește celălalt pachet, privind protecția fluturilor, condiţiile de eligibilitate sunt mai mult decât accesibile, adică fermierul nu trebuie să facă nimic altceva decât să nu cosească iarba pe respectivele pajiști şi nici să păşuneze cu mai mult de patru oi sau două vaci pe trei hectare. Aceşti bani, 240 euro pe hectar anual, se acordă pentru menţinerea unui habitat natural existent în zonă, fermierul trebuind de asemenea să nu folosească fertilizanţi, îngrăşăminte chimice, ierbicide, nici măcar gunoi de grajd decât în cantităţi mici. Tot din acest an, fermierii care practică agricultura în zona apelor curgătoare, vor trebui să lase o bandă de minim un metru până la cursul de apă și să cultive fără fertilizant, fiind de asemenea o măsură de protecție a apelor care se află în vecinătatea parcelelor exploatate de agricultori.