În timp ce bucureștenii asistau la o paradă de 1 Decembrie organizată în cel mai mic detaliu, la Slobozia, manifestarea a fost una simplă, mult sub așteptările participanților.

Prima parte a evenimentului s-a desfășurat în noua Piață a Unirii, începând cu ora 11.30. Vremea a ținut cu organizatorii, astfel că piața a fost înțesată de oameni.

Copii, tineri, părinți, bunici, toți așteptau acel „ceva”, care să le reînvie sentimentul național. Și-au pregătit stegulețele tricolore, și-au ocupat teritoriul, fiecare după cum a reușit, și au privit. Pe doamna din față, pe domnul cu copilul în cârcă, pe șeful de la partid să nu-l piardă din ochi, bustul lui Mihai Viteazul, pe cei patru străjeri, pe militari, polițiști, jandarmi sau pe cei de la tribuna oficială. Unii, ca să vadă mai bine, au ocupat scările Casei de Cultură a Sindicatelor, clădire a cărei fațadă era frumos tapetată cu imagini din trecut, din „Slobozia de altădată”.

Gata, a început. Au fost prezentate onorurile militare, a fost intonat imnul național, a fost oficiat serviciul religios, apoi rostită alocuțiunea prefectului. Au urmat depunerile de coroane: USL, PDL, PMP, PRM, PP-DD, PER, PC alături de fostul primar Gabi Ionașcu, apoi revoluționarii, dar și multe alte instituții, militarizate sau nu, unite sau descentralizate.
A urmat defilarea blocului de paradă. Polițiști, jandarmi, infanteriști, pompieri, penitenciar și trupele de intervenție ale unității, fanfara municipiului și… gata! Vă mulțumim pentru participare.

Să-ncingem o horă mare sau să fugim la țuică fiartă și sarmale?

Partea a doua a manifestării era programată să înceapă în Piața Revoluției la ora 13.00. Erau pregătite 8.000 de sarmale, pâine la țest și zeci de litri de țuică fiartă. Și pentru că în Piața Unirii nu s-a mai încins hora promisă, nici paradă cu mașini nu a mai fost, nimic, nimic, totul s-a terminat mai devreme. Așa că puhoiul de lume a părăsit în grabă piața care îi unise… și s-a revărsat către căsuțele amplasate în Piața Revoluției unde îi aștepta mâncarea și băutura. Și dă-i și luptă, și luptă și dă-i pentru a apuca o porție de sarmale.

Dezbinare totală de Ziua Unirii.

Unii au stat la rând „again and again” până când mâncarea noastră tradițională s-a sfârșit, lăsându-i pe alții, mai întârziați, cu gura căscată. „Nu am prins, domnule, nimic. Au venit ăia și au cerut întruna țuică și sarmale. Măcar puțină pâine să gust. Uitați, oamenii ăia cred că au mâncat câte trei porții”, se plângea cineva. Cu mari intervenții și rugăminți, a apucat și el un colț de pâine proaspăt scoasă de sub țest. A prins bucata de pâine și dus a fost.

La scurt timp, totul a fost strâns, demontat, măturat, spălat. Misiune îndeplinită!

Mi-au rămas, însă, în minte câteva fraze rostite de prefectul județului, Gigi Petre: „ (…) să ne plecăm capetele și să dovedim că, prin eforturi personale, solidaritate civică şi responsabilitate patriotică, vom fi capabili să transmitem generaţiilor viitoare noi mesaje, păstrând vii idealurile Marii Uniri. Vă îndemn să fim mândri că aparținem unei națiuni libere și demne, o țară care și-a câștigat locul într-o uniune puternică și să promovăm interesele comune ale tuturor celor care gândesc și simt românește”. Mda…